luni, 28 ianuarie 2013

O notă

Și ca să știi ...nu caut povești de care ai tot auzit, ce apar în cărți sau în visele puștoaicelor îmbibate în iluzii colorate. Nu caut să te ascund de lume sau să te îndepărtez. Nu caut nici să măcar să simți același lucru..
Vreau să fie simplu. Dar vreau să ȘTII și să nu pleci. Să stai fără să te sperii. De ce te sperii?
Dacă tac, stai? Ai vrea să tac..
Eu aș vrea să te aud.
Să te văd..
Și să îți simt parfumul..
Să te strâng în brațe.
Să îmi zâmbești
și să mă săruți, să ai barba abia crescută. mmm
(...)

a? b?

Omul potrivit sau perioada potrivită?
Încă încerc să îmi dau seama care are mai mult avantaj. Mereu am avut tendința să aleg perioada potrivită, să ignor stări,evenimente ce aveau să se întâmple, cu scuza că pur și simplu ”nu e momentul potrivit”. Și uite așa îmi stopam toate ieșirile și gândurile pentru o persoană, pentru că analizam prea mult momentul în care se petrecea totul.
De ce contează așa mult momentul? Se întâmplă multe lucruri, e adevărat. Și când te focusezi pe ele, ignori oamenii. Nu te complici cu ei. Ei au și ei momentele lor.
Dar când te îndrăgostești? Chiar așa mult mai contează perioada? Chiar poți ignora agitația din interiorul tău pentru simplul fapt că nu e timpul oportun?
Nu vrei să te complici..
Și dacă ai vrea, ce ai pierde?
Ai ceva de pierdut dacă accepți ce se întâmplă și încetezi să eviți persoanele care trezesc ceva în tine?
În prezent tind să aleg persoana. Poate că nu e timpul potrivit, dar niciodată nu va fi. Mereu vor interveni alte și alte piedici.
Exact acum, aș ignora perioada. Aș ignora tot din jurul meu ca să fiu cu tine. Și uite așa aș fi fericită. Atât îmi trebuie în momentul ăsta. Moment nepotrivit.