Ma amagesc cu o fericire falsa ..de ce? probabil incerc sa gasesc ceea ce mereu am cautat: perfectiunea. Si nu ma refer la acea perfectiune, care nu exista in spatiul uman, ci perfectiunea creata in conceptia mea...stiu ca exista..trebuie doar sa o gasesc. Simt ca ma grabesc ..si prevad o eroare in calcule ..daca ma uit in trecut ..observ ca multe lucruri cu care am fost obisnuita, fac parte din aceasta perfectiune pe care o caut inca...diferentele le vad abia acum. Incep sa realizez ca unele pagini trebuiesc lasate asa cum sunt ..fara nicio corectura. Si daca vrei sa modifici ..adaugi..stergi ceva, viitorul are de suferit ..sau de castigat.
Un amestec de ganduri te determina sa realizezi ca tot ceea ce ai trait poate ramane in trecut ..poate se iti influenteze prezentul sau poate schimba viitorul. Sunt atatea oportunitati pe care le pierdem doar din simpla obisnuinta de a ne concentra pe anumite principii si a nu da frau liber mintii...aceste sanse adulmeca succesul pe care l-am putea avea in toata existenta noastra ..si este sfasiat de indiferenta sau obiectivele mult prea obsedante pentru noi...
Putem creea o conexiune intre trecut, prezent si viitor fara sa se schimbe nimic? Nu as vrea sa stiu ce se intampla in viitor ..dar nici in trecut nu as vrea sa stiu ce fac in prezent. Fapt pentru care nu ar trebui sa simt niciun regret pentru ce am facut ..pentru ca niciodata nu as fi avut habar de ce am sa fac...putem planifica doar pe termen scurt ..pe termen lung totul isi pierde valoarea..
Si iar am vorbit mult..si poate indescifrabil ..insa pentru minte totul are sens...imi place sa cred ca are..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu