Fum

O lumina pura, prea alba, prea curata imi limpezeste ochii, si pielea, si gandul...
Din mine curg picaturi de lava imbibate in timpul mult prea nepasator si grabit..fumul din aer are un parfum de crini, de portocale si de menta....atat de atragator! il vreau ! cine nu ar vrea sa guste din savoare multe prea dulce si aromata a sensului nostru propriu..e impresionant cum te cuprinde...te strange si te tine pentru ...pentru cat timp? pentru cat timp vrei sa simti amestecul in tine?
visez la ce nu ar trebui sa visez..sau poate la ce e necesar. Alerg in nestiinta cautand ceva ce nu exista, dar poate exista..de ce? pentru ca asa imi doresc! asa vreau, si asa va fi ...de ce sa accept o realitate scrisa de un alt conducator al timpului cand imi pot descoperi propria mea soarta ..si propria mea cararuie pe care pot pasi lent, ma pot opri cand doresc si pot sa nu tin cont de indicatoare...la ce avem nevoie de reguli si principii? putem noi sa mentinem un val in postura sa cea mai mareata? putem inalta privirea doar la lucrurile ce vrem a le vedea?
ma adancesc in clipe, imagini, sunete, oameni, pamant, fum ...fum de viata..